O subramură a analizei comportamentale aplicate este metoda comportamentelor verbale (“Verbal Behaviour”) ce are la bază analiza comportamentului verbal. Această metodă este aplicabilă oricărui tip de copil, în special celor cu deficit de limbaj.

Terapia axată pe comportamente verbale îmbunătățește capacitatea copilului de a învăța limbajul funcțional, înglobând cercetările din domeniul analizei comportamentale aplicate. În cadrul acestei abordări, limbajul este considerat un comportament ce poate fi întărit și modelat, punându-se accent nu numai pe ceea ce spune copilul, ci și pe motivul/ motivația copilului de a folosi limbajul.

Un instrument de bază este cartea “Teaching Language to Children with Autism or other Developmental Disabilities” („Predarea limabjului la copiii cu autism sau cu alte dizabilități de dezvoltare”), dintre care, cea mai populară este “Assessment of Basic Language and Learning Skills” (ABLLS, „Evaluarea aptitudinilor elementare de limbaj și învățare). Aceasta din urmă este folosită și ca un instrument de evaluare.

Terapia axată pe comportamente verbale poate reduce și comportamentele problematice, cum ar fi tantrumurile (crizele de isterie, protestul), prin învățarea copilului de a cere diverse lucruri („mand-urile” – termen introdus de B. F. Skinner). Astfel, în cadrul acestui program, copilului i se vor da lucruri gratuit, urmând ca treptat să se introoducă cererile, scopul final fiind ca, copilul să ceară ceea ce își dorește în absența obiectului.

Diferența principală între abordarea bazată pe comportamentele verbale și cea de tip Lovaas este că în cazul primei abordări, limbajul este privit ca un comportament pe care copilul îl poate învăța.