Evenimentele traumatice produc consecințe negative atât asupra corpului, cât și asupra minții.

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) reprezintă o stare psihobiologică complex care poate să apară în urma experiențelor de viață care: a) periclitează viața și b) atunci când reacțiile de stres psihologic și somatic persistă mult timp după ce evenimentul traumatic s-a terminat.

Este, însă, important de menționat că nu oricine experimentează un eveniment traumatic dezvoltă PTSD. Dezvoltarea stresului posttraumatic este mediat, în mare măsură, de vulnerabilitatea biologică, astfel:

  • Unii oameni pot avea răspunsuri exagerate ale sistemului cardiovascular, cauzate de o hipersecreție de noradrenalină. Această hipersecreție apare ca urmare a activării anumitor structure ale sistemului nervos care conțin neuroni noradrenergici (trunchiul cerebral, cortexul temporal).

Ce se întâmplă în organism atunci când ne confruntăm cu o traumă?

O categorie important în lista simptomelor tulburării de stres posttraumatic sunt simptomele persistente de hiperexcitare a sistemului nervos autonom (SNA):

  • Ritm cardiac accelerat;
  • Transpirații reci;
  • Respirație accelerată;
  • Palpitații;
  • Hipervigilență;
  • Reacție exagerată de surpriză (tresăriri nervoase).

Atunci când simptomele listate mai sus sunt cronice apar tulburări de somn, pierderea apetitului, disfuncții sexuale, dificultăți de concentrare.

Sistemul nervos autonom (SNA) are o relație strânsă cu sistemul limbic, ajutând organismul pentru: 1) a odihni corpul sau 2) a-l pregăti pentru efort.

Rachel Yehuda (1990) a fost prima care a descoperit faptul că la cei cu PTSD glandele suprarenale nu eliberează suficient cortizol pentru a întrerupe reacția de alarmă/pericol.

De asemenea, studiile recente au demonstrat că persoanele cu tulburare de stres posttraumatic au niveluri de cortizol mai scăzute decât cei din grupurile de control.

 

Autor: Psiholog Alexandra Nae

 

Resurse bibliografice

  1. Babette, R. (2013). Corpul își amintește. Psihofiziologia și terapia traumei. Editura Herlad, București.
  2. Halloran, T. M., Linton, J. M. (2000). Stress on the job: Self-care resources for counsellors. Journal of Mental Health Counselling, 22(4), p. 354-364.
  3. Măirean, C., Turlic, M. N. (2014). Psihologia traumei. Editura Polirom, București.
  4. Marineanu, V., Voicu, I. (2016). Intervenția în criză și primul ajutor psihologic. Ghid operațional. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, București.
  5. Yehuda, R., Psychological trauma, American Psychiatric Press, Washington, 1998.