Recent, România a fost scena unei tentative de manipulare electorală orchestrată prin rețelele sociale, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale. Această situație evidențiază vulnerabilitățile democrațiilor în fața noilor metode de influență și subliniază necesitatea unei gândiri critice și a unei vigilențe sporite din partea cetățenilor.
Thierry Wolton, expert în istoria serviciilor secrete și a influenței politice, a analizat fenomenul manipulării electorale recente din România, subliniind că aceasta a servit drept un „cobai” pentru testarea unor tehnici de influență care ar putea fi aplicate ulterior în alte democrații din Europa Centrală și de Est (citește articolul aici). El observă că, deși nu există dovezi directe de colaborare între Beijing și Moscova, există indicii de coluziune politică, mai ales prin utilizarea platformei TikTok, deținută de o companie chineză, ca vehicul pentru propagarea dezinformării.
Această strategie are rădăcini adânci în istoria conflictelor. În timpul celor două Războaie Mondiale, operațiunile psihologice („psyops”) au fost folosite intens pentru a destabiliza moralul inamicilor și a câștiga suport popular. De exemplu, în Primul Război Mondial, Regatul Unit a lansat campanii masive de dezinformare, răspândind zvonuri despre atrocitățile comise de trupele germane, pentru a mobiliza opinia publică internațională.
În Al Doilea Război Mondial, naziștii au utilizat propaganda radio pentru a induce teamă și confuzie în rândurile Aliaților, în timp ce Statele Unite au creat programe de „psyops” pentru a disemina mesaje de speranță și unitate în teritoriile ocupate. În mod similar, utilizarea platformelor digitale astăzi continuă să exploateze aceleași principii psihologice: crearea de narațiuni puternice, ancorate în emoții precum frica, ura sau loialitatea.
Wolton atrage atenția asupra faptului că, deși tentativa de manipulare a eșuat în România, acest eșec nu garantează că astfel de încercări nu vor fi reluate în alte state. Țările baltice sunt menționate ca posibile ținte viitoare, în timp ce Polonia este considerată mai dificil de influențat datorită rezistenței sale istorice.
În contextul psihologiei militare, este important să înțelegem cum funcționează un război psihologic și operațiunile psihologice, astfel încât să fim conștienți de impactul acestora asupra noastră, dar și asupra performanței și adaptării personalului militar.
Operațiunile psihologice (PSYOP) reprezintă un set de tehnici utilizate de forțele militare și de securitate pentru a influența sistemele de valori, credințele, emoțiile, motivațiile, raționamentele și comportamentele unui public țintă. Scopul principal al PSYOP este de a induce sau consolida atitudini și comportamente favorabile obiectivelor naționale ale statului care le desfășoară.
Conform manualului "Psyop: Military Psychological Operations Manual" al Armatei SUA, PSYOP sunt planificate cu atenție pentru a se alinia cu obiectivele naționale și includ etape precum definirea clară a misiunii, selecția mediilor de comunicare, dezvoltarea produselor, testarea preliminară, producția și diseminarea materialelor, implementarea și evaluarea post-implementare.
Manipularea psihologică implică utilizarea de tehnici destinate să influențeze percepțiile și comportamentele indivizilor sau grupurilor, adesea fără ca aceștia să fie conștienți de acest lucru. Aceste tehnici pot include dezinformarea, propaganda, utilizarea simbolurilor și mesajelor subliminale, toate având scopul de a modifica atitudinile și comportamentele țintei în direcția dorită de manipulator.
Din perspectiva mea, a unui psiholog specializat în securitate națională și profiling, mecanismele psihologice exploatate în operațiunile de manipulare sunt complexe și bine studiate. Acestea se bazează pe exploatarea emoțiilor, prejudecăților și vulnerabilităților cognitive ale indivizilor. Psihologia militară definește operațiunile psihologice (psyops) ca fiind intervenții menite să modifice percepțiile, convingerile și comportamentele grupurilor țintă.
Exploatarea emoțiilor
Una dintre cele mai comune tehnici este utilizarea fricii. Mesajele alarmiste care sugerează o amenințare iminentă creează o stare de hiperactivare emoțională, ceea ce reduce abilitatea de a evalua informațiile critic. De exemplu, mesaje precum „România va fi atrasă în război” activează răspunsuri de tip „luptă sau fugi,” împiedicând analizele raționale.
Prejudecăți și confirmarea propriilor credințe
Manipulatorii exploatează tendința oamenilor de a căuta informații care confirmă ceea ce deja cred (bias de confirmare). Această tactică este eficientă în polarizarea socială, deoarece utilizatorii rețelelor sociale sunt expuși doar la informații care le susțin punctele de vedere, ignorând perspectivele contrare.
Strategii avansate de influență
Tehnicile includ:
„Mesajul picătură” - repetarea subtilă a unei idei până când devine acceptată ca adevăr.
„Efectul de turmă” - crearea unei impresii că o majoritate susține un punct de vedere pentru a încuraja conformismul.
Recomandări practice pentru rezistență mentală:
Identificarea surselor: Verificarea sursei informației este primul pas pentru a contracara dezinformarea. Evită să distribui postări din surse necunoscute sau suspecte.
Răspuns rațional: Dacă un mesaj declanșează o reacție emoțională puternică, oprește-te și întreabă-te: „Ce dovezi am că acest lucru este adevărat?”
Învățare continuă: Educația media și antrenarea gândirii critice sunt esențiale. Resursele, precum video-urile disponibile pe canalul meu de YouTube @alexandranae.psiholog, oferă ghiduri practice despre cum să navighezi prin crize informaționale.
Pentru a contracara aceste influențe, este vital ca cetățenii să dezvolte abilități de gândire critică și să fie educați în identificarea și respingerea dezinformării. Instituțiile statului și societatea civilă au responsabilitatea de a promova educația media și de a crea mecanisme de protecție împotriva manipulării informaționale.
În concluzie, atât PSYOP cât și manipularea psihologică sunt instrumente puternice utilizate în context militar și de securitate pentru a influența și controla comportamentele și atitudinile publicului țintă, având un impact semnificativ asupra succesului operațiunilor și îndeplinirii obiectivelor strategice. Evenimentele recente din România evidențiază vulnerabilitățile democratice în fața operațiunilor psihologice sofisticate. Lecțiile din istoria conflictelor globale și înțelegerea mecanismelor psihologice moderne demonstrează cât de importantă este protecția mentală și educația media.
Este recomandat să ne dezvoltăm și mai mult abilitățile de gândire critică pentru a identifica și rezista manipulărilor. Instituțiile democratice trebuie să creeze un ecosistem de informare sigur, în care dezinformarea să fie contracarată rapid și eficient.
Psiholog
Comments