Analiza Comparativă a Profilului Psihologic: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi

Alegerile prezidențiale din 2024 aduc în prim-plan două personalități distincte: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi. Profilurile lor psihologice, comportamentele manifestate în spațiul public și pozițiile ideologice reflectă abordări diferite în ceea ce privește leadership-ul și relația cu electoratul.

Prin acest articol am „încapsulat” analizei psihologică de tip profiling realizată în articolele anterioare cu observațiile din comportamentele și discursurile publice ale candidaților, informații ce servesc la analiza manifestărilor nonverbale și comportamentele pe care le-am observat la cei doi. De asemenea, am inclus și o evaluare a modului întreprins de fiecare pentru a se poziționa în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.

Ca psiholog specializat în terapii cognitiv-comportamentale și profiling, aprofundarea analizei microexpresiilor, limbajului corporal și para-verbal al liderilor politici îmi oferă perspective suplimentare asupra autenticității și implicării emoționale a acestora. Pe lângă cele menționate mai sus, în acest articol, voi analiza și manifestările nonverbale și comportamentele observate la Călin Georgescu și Elena Lasconi, utilizând exemple specifice din mediul online, apariții publice și interviuri.

Profilul psihologic și ideologic: Călin Georgescu vs Elena Lasconi

Călin Georgescu

Călin Georgescu se remarcă printr-o retorică naționalistă și suveranistă, centrată pe recuperarea identității culturale și economice a României. Declarațiile sale au adesea un ton critic față de structurile internaționale, cum ar fi NATO și Uniunea Europeană, și sunt acompaniate de admirație față de Vladimir Putin. Pozițiile sale ideologice se aliniază unei perspective tradiționaliste, valorificând trecutul istoric al României.

Trăsăturile psihologice includ:

• Nivel ridicat de extraversie: Manifestă un stil pasional și energic în discursuri publice.

• Conștiință ridicată: Structurarea discursurilor indică o pregătire amănunțită, dar rigiditatea acestora poate limita flexibilitatea.

• Disimulare moderată: Deși pare autentic, unele incongruențe între expresiile faciale și mesajele verbale pot indica momente de ezitare.

Elena Lasconi

Elena Lasconi aduce în prim-plan o perspectivă pro-europeană și pro-NATO, concentrându-se pe consolidarea valorilor democratice și pe dezvoltarea unor politici sustenabile. Fost jurnalist cu o carieră remarcabilă, ea împreunează abilități excelente de comunicare cu un mesaj coerent adresat electoratului.

Trăsăturile psihologice includ:

• Nivel ridicat de onestitate: Expresiile faciale și limbajul corporal sunt congruente cu mesajele verbale.

• Implicare emoțională moderată: Este determinată, dar evită dramatizarea excesivă.

• Adaptabilitate: Este flexibilă în comunicare și deschisă la dialog.

Analiza microexpresiilor și micro-comportamentelor: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi

	Călin Georgescu	Elena Lasconi
Limbaj Corporal	Se evidențiază printr-un limbaj corporal energic, cu gesturi largi și ample, adesea orientate spre exterior. Aceste manifestări indică un stil de comunicare pasional, dar uneori pot sugera o tendință de dramatizare excesivă. Postură: Adoptă o poziție dominantă, cu umerii trași în spate și pieptul în față, sugerând control și încredere. Gesturi: Utilizarea frecventă a palmelor deschise transmite transparență, în timp ce punctarea cu degetul poate indica autoritate, dar și agresivitate subtilă.	Elena Lasconi este caracterizată printr-un limbaj corporal natural, care subliniază empatia și autenticitatea. Gesturile sunt mai restrânse, dar foarte bine calibrate, sugerând echilibru și control. Postură: Adesea adoptă o poziție deschisă, cu palmele orientate între exterior și interior, sugerând sinceritate și dorință de dialog. Gesturi: Gesturile delicate, cum ar fi atingerea simbolică a pieptului în timpul discursurilor, denotă autenticitate emoțională.
Limbaj Nonverbal și Microexpresii	Microexpresiile lui Călin Georgescu sunt adesea congruente cu mesajele verbale, sugerând sinceritate în cele mai multe cazuri. Cu toate acestea, uneori apar microexpresii de disconfort, cum ar fi ridicarea subtilă a sprâncenelor sau mișcări rapide ale buzelor, care pot indica ezitare. Exemplu online: Într-un interviu acordat unui podcast naționalist, Georgescu și-a exprimat admirația față de Vladimir Putin. Observații: clipit frecvent și o ușoară tensiune în colțurile gurii, indicând o posibilă incongruență emoțională.	Microexpresiile Elenei Lasconi sunt congruente cu mesajele transmise, indicând o conexiune autentică cu subiectele abordate. Exemplu online: Într-un videoclip de pe Facebook, în care discuta despre sprijinirea educației, s-au observat zâmbete autentice (ochii întreîși) și o expresie de preocupare sinceră, care au sporit credibilitatea.
Limbaj Para-verbal	Tonul său este profund, dar adesea variabil, subliniind momentele-cheie din discursuri. Schimbări bruște în intensitate pot sugera o dorință de a capta atenția publicului, dar și emoții puternice. Puncte forte: Vocea puternică și variabilă poate fi atractivă pentru susținătorii care rezonează cu mesaje naționaliste. Puncte vulnerabile: Intonația dramatică excesivă poate fi percepută ca teatrală.	Tonul său este constant, cald și liniștitor, ceea ce contribuie la o conexiune pozitivă cu audiența. Puncte forte: Intonația clară și lipsa variațiilor dramatice conferă stabilitate emoțională mesajului. Puncte vulnerabile: O creștere a intensității în momentele-cheie ar putea spori impactul discursului.
Nivel de onestitate și integritate	Contactul vizual constant și gesturile deschise sugerează o încredere ridicată în propriile idei. Totuși, clipitul frecvent și mișcările subtile ale buzelor indică momente de ezitare sau de incongruență emoțională.	Limbajul nonverbal sugerează onestitate și o congruență ridicată între mesaj și expresii faciale. Zâmbetele autentice și mișcările naturale indică o intenție clară de a conecta cu publicul.
Implicare emoțională	Tonul discursurilor sale și gesturile ample denotă o implicare emoțională puternică. Acest stil pasional este atrăgător pentru un public naționalist, dar poate genera polarizare.	Deși mai moderată, implicarea emoțională a Elenei este vizibilă prin expresiile de preocupare și determinare, sugerând o abordare rațională și empatică.
Disimulare	Momentele de incongruență între expresii faciale și mesajul verbal pot indica disimulare în subiecte sensibile, cum ar fi relațiile internaționale.	Nu prezintă semne evidente de disimulare; expresiile faciale și limbajul corporal sunt în general congruente cu mesajele transmise.
Poziționare față de războiul Rusia-Ucraina	Și-a exprimat de mai multe ori admirația pentru Vladimir Putin, numind Ucraina un „stat inventat” și criticând sancțiunile impuse Rusiei. Acest tip de discurs a atras susținători care rezonează cu ideile de suveranitate națională, dar a generat și controverse semnificative.	S-a poziționat ferm împotriva agresiunii ruse, susținând sprijinirea Ucrainei și menținerea sancțiunilor economice. Aceasta a subliniat importanța alianțelor occidentale pentru securitatea României.

Analiza Comparativă Vizuală

Aspect	Călin Georgescu	Elena Lasconi
Postură	Dominantă, deschisă spre exterior	Echilibrată, orientată spre dialog
Gesturi	Ample, dramatice	Restrânse, precise
Microexpresii	Uneori incongruente, sugerând ezitare	Congruente, indicând autenticitate
Ton	Variabil, intens	Stabil, calm
Impact emoțional	Pasionat, dar polarizant	Empatic, conectiv

Elemente Vizuale Sugestive

1. Grafic: Congruența microexpresiilor

   • Reprezentare procentuală a momentelor de congruență emoțională în discursurile publice:

     • Călin Georgescu: 75%

     • Elena Lasconi: 90%

2. Diagramă de intonație:

   • Comparație a variațiilor tonale pe parcursul unui discurs de 5 minute:

     • Georgescu: Oscilații frecvente, marcate de creșteri bruște.

     • Lasconi: Intonație liniară, constantă.

3. Imagine exemplificativă:

   • Capturi de ecran din apariții recente, subliniind gesturi și microexpresii reprezentative.

Motivația electoratului

Conform cercetărilor lui Daniel David în „Psihologia Poporului Român”, motivația electoratului se bazează pe:

	Georgescu	Lasconi
Colectivism vs. individualism	Rezonează cu cei care caută un lider care promovează unitatea națională.	Atrage alegătorii orientați spre modernitate și valori occidentale.
Neîncrederea în instituții	Poziționarea sa anti-sistem atrage susținătorii sceptici față de structurile internaționale.	Demonstrează un angajament pentru reformă și profesionalism, adresând direct această neîncredere.
Orientarea spre tradiție vs. modernitate	Reprezintă valorile tradiționale, promovând suveranitatea și păstrarea identității culturale.	Este percepută ca un simbol al progresului, orientat spre integrarea în valorile europene și modernizarea instituțiilor.

Implicații și concluzii

Profilurile distincte ale celor doi candidați reflectă abordări complet diferite în ceea ce privește leadership-ul, valorile promovate și relația cu electoratul. Călin Georgescu atrage un segment de populație care rezonează cu valorile tradiționale, apelul la unitatea națională și o abordare critică față de influențele externe. Pe de altă parte, Elena Lasconi atrage alegători care valorizează transparența, modernitatea și orientarea pro-occidentală.

Analiza microexpresiilor și comportamentelor confirmă diferențele dintre cei doi candidați: Georgescu emană pasiune, dar prezintă momente de incongruență care pot ridica semne de întrebare, în timp ce Lasconi impresionează prin autenticitate și o conexiune clară cu publicul.

În final, alegerea dintre cei doi candidați reflectă nu doar preferințele individuale, ci și aspirațiile și valorile societății românești, aflate la intersecția dintre tradiție și modernitate.