Emoțiile au un rol reglator, activându-se în orice situație și în orice tip de interacțiune. Ele ne influențează statrea de dispoziție și ne determină calitatea vieții.

De asemenea, emoțiile ne ajută să ne mobilizăm spre rezolvarea problemelor importante din viața cotidiană, simțind astfel emoții positive ca bucurie, satisfacție, plăcere, etc.

Totodată, fiind prea intense sau fiind prezente în viața noastră o perioadă de timp mai îndelungată, emoțiile pot genera distres afectiv ducând la manifestări depresive, anxioase și strategii de coping dezadaptative specifice (atunci când reacțiile emoționale nu sunt potrivite contextului, spre exemplu, atunci când furia este la cote maxime și se întâmplă să ne răstim la cei din jur, să stricăm obiecte, etc.).

Pentru a reuși să deținem controlul asupra reacțiilor emoționale, este necesar să dezvoltăm un tip de conștiință emoțională (sau inteligență emoțională, termen introdus de Daniel Goleman în 1995). Acest lucru ne ajută ca în momentele tensionate, să ne dăm un pas în spate și să ne gândim dacă vrem sau nu să ne lăsăm compleșiți de emoția pe care o simțim și să reacționăm conform acesteia sau nu.

Pentru început, să vorbim despre emoțiile de bază:

  1. Tristețea

Tristețea este, în general, activată de pierderea unei persoane dragi, unui obiect important, unei oportunități profesionale, pierderea stării de sănătate, etc. și este una dintre emoțiile cele mai durabile.

  1. Furia

Atunci când viața ne este pusă în pericol, atunci când drepturile sau libertățile noastre sunt încălcate, simțim furie. De asemenea, furia poate să apară și atunci când o persoană dragă ne dezamăgește sau ne trădează așteptările. Important de menționat este că furia naște furie. Ceea ce înseamnă că în situații conflictuale, atunci când interlocutorul manifestă comportamente și reacții specifice furiei, foarte probabil că și noi vom răspunde similar (tonalitatea vocii ridicată, înjurii, etc.) .

  1. Uimirea (surpriza)

Comparativ cu celelalte emoții de bază, uimirea este emoția cu durata cea mai scurtă (câteva secunde), transformându-se rapid într-o altă emoție, pozitivă sau negativă, în funcție de situația care ne-a făcut să fim surprinși/uimiți.

  1. Frica

Fica este emoția care se învață cel mai rapid. Practic, putem să învățăm să ne temem de orice – de la șoricei, șerpi, păianjeni sau alte animale sălbatice, până la situații incerte, imprevizibile din viața noastră. Iar atunci când ne este frică, putem să realizăm orice sau nimic. Aceste reacții sunt generate de amigdală, care ne determină să adoptăm unul din cele trei răspunsuri specifice fricii: acțiune/luptă, fugă sau „înghețarea” corporală (pentru a înțelege mai bine aceste reacții, îți recomand articolul „Stresul posttraumatic. Ce este și cum apare?”)

  1. Dezgustul

Dezgustul apare în momentul în care unul dintre analizatorii noștrii (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ și/sau tactil-kinestezic) intră în contact cu un stimul (obiect, miros, gust, senzație, etc.) neplăcută, care ne provoacă repulsie și pe care o considerăm dăunătoare pentru organism (spre exemplu, vederea unor alimente mucegăite, mirosul unor alimente stricate, etc.). Rozin a identificat că stimulii care declanșează cea mai puternică reacție emoțională specifică dezgustului sunt: fecalele, voma, urina și sângele.

  1. Emoțiile plăcute

Paul Ekman (2003) a clasificat emoțiile plăcute astfel:

  1. Mulțumirea – apare, de cele mai multe ori, ca o relaxare a mușchilor faciali.
  2. Exaltarea – este cea mai intensă formă de manifestare a bucuriei și a interesului.
  3. Ușurarea sau eliberarea – ușurarea apare, de pildă, atunci când am trecut un examen foarte dificil sau când am aflat diagnosticul negativ al unei afecțiuni medicale.

În concluzie, fiecare emoție de bază are rolul ei și declanșatori specifici, iar pentru a reuși să deținem controlul asupra reacțiilor noastre emoționale și comportamentale specifice, este necesar să ne dezvoltăm conștiința emoțională.

 

Autor: Psiholog Alexandra Nae