Ce este un atac de panică? Atacurile de panică (AP) sunt eliberări intense de frică sau teroare (sunt mai mult decât o anxietate puternică sau o frică foarte intensă). În timpul unui AP – sistemul ”fight-or-flight” se declanșează, iar corpul reacționează ca și cum te-ai afla într-un pericol iminent (simiar cu declanșarea unei alarme de […]

Din punct de vedere comportamental, avem două tipuri de comportamente: a) overt behaviors – comportamentele observabile și b) covert behaviors – comportamentele interne (aici sunt incluse tiparele noastre de gândire, emoțiile noastre și, bineînțeles, funcționarea biologică și neuropsihologică). Comportamentul social include ambele tipuri deoarece 1. avem acțiunile concrete (spre exemplu, strângerile de mână, îmbrățișările și […]

Tomson (1991) definește strategiile de coping  ca fiind niște mecanisme de reglare emoțională, ceea ce presupune și reglarea cognitivă a răspunsurilor emoționale la evenimentele negative din viața de zi cu zi, ce au drept consecință, intensificarea emoțiilor individuale. Aceste strtegii sunt de fapt pattern-uri stabile, emoționale, cognitive și comportamentale, de a face față evenimentelor percepute […]

Tiparele minții noastre se observă la nivel pattern de gânduri (scheme cognitive). Atunci când se activează, modul lor de funcționare este similar cu cel al unui program ce rulează în background pe calculator – își face treaba, însă nu suntem întotdeauna conștienți de faptul că acest program rulează. Young (2003) definește „schemele dezadaptative timpurii” ca […]

Metaforic vorbind, situațiile descrise de client în prima ședință sunt ca frunzele uscate ale unui copac. Pentru a ajuta copacul să prindă din nou viață, este necesar să ajungem la rădăcini. La fel se întâmplă și în terapie. Odată descoperită problema centrală (rădăcinile copacului), prin discuții ghidate, se stabilește cea mai bună abordare – planul […]

Mulți oameni se tem să meargă la psiholog. De ce? Pentru că e scump. Pentru că va trebui să îi povestesc lucruri despre mine. Pentru că nu îi pot ascunde ceva. Pentru că mă va judeca. Pentru că nu sunt nebun(ă). … și lista poate continua. De regulă, prima ședință la psiholog arată așa: Pasul […]

În 2011, S.R. Knowles și colaboratorii (2011) studiază relațiile dintre modul de manifestare al bolii, percepția pacienților asupra bolii, strategiile de coping și morbiditățile psihologice în cazul pacienților cu boală Crohn (CD). La baza acestui studiu stă ipoeza conform căreia adaptarea, din punct de vedere psihologic, la boală este influențată de: severitatea bolii, percepția subiectivă […]

În 2010, T. Piche și colaboratorii au studiat impactul finționalității intestinale (”functional bowel symptoms”) asupra calității vieții și a stării de oboseală din boala Crohn și sindromul de colon iritabil. Scopul acestui studiu a fost de a evalua prevalența simptomelor sindromului de colon iritabil (IBS) în cazul bolii Crohn (CD) și să se compare impactul […]

„Personalitatea” poate fi privit ca un concept abstract, al ccăruit caracteristică principală este unicitatea: un stet individual de pattern-uri de gândire, emoții și comportamente, împreună cu procesele psihice (senzațiile, percepțiile, reprezentările, atenția, memoria, gândirea, limbajul și imaginația). În literatura de specialitate există o multitudine de definiții date personalității, toate având câteva elemente comune. Tudose, F. […]

În lucrările sale, Beck face referire la „schemele cognitive” ca fiind orice principiu de organizare care dă sens experienței de viață a individului. Young (1990,1999) a avansat următoarea ipoteză a schemelor cognitive, denumindu-le „scheme cognitive dezadaptative timpurii”: O parte dintre aceste scheme cognitive – în special cele care se dezvoltă că rezultat primar al experiențelor […]

Emoțiile au un rol reglator, activându-se în orice situație și în orice tip de interacțiune. Ele ne influențează statrea de dispoziție și ne determină calitatea vieții. De asemenea, emoțiile ne ajută să ne mobilizăm spre rezolvarea problemelor importante din viața cotidiană, simțind astfel emoții positive ca bucurie, satisfacție, plăcere, etc. Totodată, fiind prea intense sau […]

Depresia poate fi definită ca un complex de emoții, stări și comportamente care reprezintă un răspuns normal la factorii de stres (pierderea unei persoane iubite, eșec școlar sau profesional, boală sau altele). Tristețea este emoția de bază, adaptativă, la pierdere sau la pericolul pierderii (Lazarus)[1].   Conform lucrărilor lui Aaron Beck, există patru seturi de […]

Evenimentele traumatice produc consecințe negative atât asupra corpului, cât și asupra minții. Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) reprezintă o stare psihobiologică complex care poate să apară în urma experiențelor de viață care: a) periclitează viața și b) atunci când reacțiile de stres psihologic și somatic persistă mult timp după ce evenimentul traumatic s-a terminat. Este, […]

Stresul este o parte componentă a vieții cotidiene și poate fi definit ca o stare de tensiune sau disconfort, determinate de imposibilitatea sau dificultatea soluționării uneia sau mai multor probleme sau de agenți afectogeni cu rezonanță negativă asupra individului. Cu alte cuvinte, stresul este un fenomen care apare în situația în care solicitările mediului suprasolicită […]

Behaviorismul este definit în „Marele dicționar al psihologiei” astfel: „curent al psihologiei științifice, bazat pe abordarea comportamentală a activităților psihologice, și pe principiul economiei explicative maximale, care limitează recursul la entități variabile intermediare între intrare (sau stimul) și ieșire (sau răspuns)”. Este vorba de o concepție a psihologiei ca știință a comportamentului observabil, fără raportare […]

O subramură a analizei comportamentale aplicate este metoda comportamentelor verbale (“Verbal Behaviour”) ce are la bază analiza comportamentului verbal. Această metodă este aplicabilă oricărui tip de copil, în special celor cu deficit de limbaj. Terapia axată pe comportamente verbale îmbunătățește capacitatea copilului de a învăța limbajul funcțional, înglobând cercetările din domeniul analizei comportamentale aplicate. În […]

Din punct de vedere al dezvoltării tulburărilor anxioase, modelele parentale de educaţie joacă un rol important, din punct de vedere al modelului stres-vulnerabilitate, acest lucru fiind evidenţiat prin rezultatele studiului „Modele parentale de educaţie la pacienţii cu tulburări anxioase”, realizat de Dr. Liana Dehelean, Dr. Ileana Stoica şi Dr. Gabriela Zaharie în 2003. Autorii afirmă […]

În studiul realizat de Maria Ladea (2001) privind importanța diagnosticării depresiei la persoanele vârstnice, s-au evidențiat dificultãtile de evaluare a depresiei la vârstnici, ce includ: tendinta de a nega sentimentele de depresie, predominanța acuzelor somatoforme și coexistența a tulburãrilor cognitive (Burns et al., 1999). De asemenea, majoritatea studiilor din acest domeniu confirmă faptul că, aproximativ […]

Dovezi științifice privind eficacitatea Terapiei Cognitiv-Comportamentale. Istoric Plecând de la experimentul lui Watson și Rayner (1920), ”The Little Albert Experiment”, Jones l-a adaptat (1924), aplicând recomandările lui Watson privind tratamentul. S-a constatat că doar două metode ale tratamentului erau în mod constant eficiente: a) asocierea stimulului care provoca frică cu un stimul alternativ plăcut (spre […]

Studiul privind evaluarea simptomelor somatice în tulburarea depresivă majoră (Alina Beldie, Elena Călinescu, 2009) a cuprins 100 de pacienţi diagnosticaţi cu tulburare depresivă majoră, conform criteriilor din DSM-IV tradus, fără afecţiuni somatice la momentul evaluării. Simptomele somatice au fost evaluate cu „Inventarul Simptomelor Somatice” (SSI), iar severitatea depresiei a fost evaluată cu „Scala de Depresie […]

În cazul pacienților cu afecțiuni mentale cronice, prezența comorbidităților somatice este adesea prezentă, ducând la întârzierea diagnosticului și influențând tratamentul. În acest sens, studiul realizat de Mihai V. Zamfir și colaboratorii (2014) privind comorbiditățile somatice existente în rândul pacienților cu boli mentale cronice aduce un argument în această problematică. Autorii susțin că „evaluarea comorbidităților devine […]